Etimologie

Din franceză deflorér.

Pronunție

  • AFI: /de.flo'ra/


Verb


Conjugarea verbului
deflora
Infinitiv a deflora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
deflorez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să defloreze
Participiu deflorat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a rupe membrana himenului în urma unui act sexual, a unui examen ginecologic sau a unei intervenții chirurgicale, a face să-și piardă virginitatea; a dezvirgina.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe