delator
română
Etimologie
Din franceză délateur < latină delator.
Pronunție
- AFI: /de.la'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului delator | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | delator | delatori |
| Articulat | delatorul | delatorii |
| Genitiv-Dativ | delatorului | delatorilor |
| Vocativ | delatorule | delatorilor |
- persoană care face o delațiune; denunțător, pârâtor.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online