Etimologie

Din franceză délateur < latină delator.

Pronunție

  • AFI: /de.la'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
delator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ delator delatori
Articulat delatorul delatorii
Genitiv-Dativ delatorului delatorilor
Vocativ delatorule delatorilor
  1. persoană care face o delațiune; denunțător, pârâtor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe