demascare
română
Etimologie
Din a (se) demasca.
Pronunție
- AFI: /de.mas'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului demascare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | demascare | demascări |
| Articulat | demascarea | demascările |
| Genitiv-Dativ | demascării | demascărilor |
| Vocativ | demascare | demascărilor |
- acțiunea de a (se) demasca și rezultatul ei; dezvăluire, dare în vileag.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online