denominativ

română

Etimologie

Din franceză dénominatif < latină denominativus.

Pronunție

• AFI: /de.no.mi.na'tiv/

Adjectiv

Declinarea adjectivului denominativ
	Singular	Plural
Masculin	denominativ	denominativi
Feminin	denominativă	denominative
Neutru	denominativ	denominative

1. care denumește.

Cuvinte compuse

• verb denominativ

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului denominativ
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	denominativ	denominative
Articulat	denominativul	denominativele
Genitiv-Dativ	denominativului	denominativelor
Vocativ	denominativule	denominativelor

1. cuvânt derivat de la un substantiv sau de la un adjectiv.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online