dentelure

franceză

(français)

Etimologie

Compus din verbul denteler + sufixul -ure.

Pronunție

• AFI: /dɑ̃t.lyʁ/

Substantiv

dentelure f., dentelures pl.

1. (bot.) dantelură
2. (arhit.) dantelură

Cuvinte apropiate

• denteler
• dentelé

Referințe

• Wiktionnaire