depravare

română

Etimologie

Din a (se) deprava.

Pronunție

• AFI: /de.pra'va.re/

Substantiv

Declinarea substantivului depravare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	depravare	depravări
Articulat	depravarea	depravările
Genitiv-Dativ	depravării	depravărilor
Vocativ	depravare	depravărilor

1. faptul de a se deprava; corupție, blestemăție, desfrâu, depravațiune.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online