derogatoriu

română

Etimologie

Din franceză dérogatoire < latină derogatorius.

Pronunție

• AFI: /de.ro.gaˈto.rju/

Adjectiv

Declinarea adjectivului derogatoriu
	Singular	Plural
Masculin	derogatoriu	derogatorii
Feminin	derogatorie	derogatorii
Neutru	derogatoriu	derogatorii

1. care conține o derogare, cu caracter de derogare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online