descălța

română

Etimologie

Din latină dĭscalcĕāre sau dĭsculcĭāre, ambele forme atestate.

Pronunție

• AFI: /des.kəl'ʦa/

Verb

Conjugarea verbului (se) descălța
Infinitiv	a (se) descălța
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) descalț
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) descalțe
Participiu	descălțat
Conjugare	I

1. (v.refl. și tranz.) a(-și) scoate încălțămintea din picioare.

   Își descalță pantofii din picioare.

Sinonime

• scoate, trage, (reg.) desculța

Antonime

• (se) încălța

Cuvinte derivate

• descălțare
• descălțat

Cuvinte apropiate

• desculț
• încălțăminte
• pantof
• picior

Traduceri

a scoate încălțămintea din picioare

engleză: remove (English) (a shoe) franceză: déchausser (français) greacă: βγάζω (Ελληνικά) (τα παπούτσια κάποιου) (vlázo ta papoútsia kápoiou) italiană: discalzare (italiano)

latină: discalceare (Latina) portugheză: descalçar (português) spaniolă: descalzar (español)

Referințe

• DEX online