desfătuire
română
Etimologie
Din a desfătui.
Pronunție
- AFI: /des.fə.tu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului desfătuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | desfătuire | desfătuiri |
| Articulat | desfătuirea | desfătuirile |
| Genitiv-Dativ | desfătuirii | desfătuirilor |
| Vocativ | desfătuire | desfătuirilor |
- (rar) acțiunea de a desfătui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online