Etimologie

Din des + sufixul -iș.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
desiș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ desiș desișuri
Articulat desișul desișurile
Genitiv-Dativ desișului desișurilor
Vocativ desișule desișurilor
  1. grup de arbuști, de tufe, de buruieni etc.; (p.ext.) pădure tânără foarte deasă.
  2. (fig.) (rar) mulțime mare, îngrămădeală, îmbulzeală (de oameni).


Traduceri

Referințe