dezmetici

română

Variante

• dezmeteci

Etimologie

Probabil latină *dismatticire (< mattus „beat”).

Pronunție

• AFI: /dez.me.ti'ʧi/

Verb

Conjugarea verbului (se) dezmetici
Infinitiv	a (se) dezmetici
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) dezmeticesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) dezmeticească
Participiu	dezmeticit
Conjugare	IV

1. (v.refl. tranz.) (adesea fig.) a-și reveni sau a face să-și revină dintr-o stare de amețeală, de spaimă etc., a (se) dezmeți.

Cuvinte derivate

• dezmeticire
• dezmeticit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online