dezmorțeală

română

Etimologie

Din a dezmorți + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /dez.mor'ʦe̯a.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului dezmorțeală
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dezmorțeală	dezmorțeli
Articulat	dezmorțeala	dezmorțelile
Genitiv-Dativ	dezmorțelii	dezmorțelilor
Vocativ	dezmorțeală	dezmorțelilor

1. faptul de a (se) dezmorți; revenire, trezire din amorțeală; dezmorțire.
2. starea celui dezmorțit.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online