dezvinuire

română

Etimologie

Din a (se) dezvinui.

Pronunție

• AFI: /dez.vi.nu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului dezvinuire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dezvinuire	dezvinuiri
Articulat	dezvinuirea	dezvinuirile
Genitiv-Dativ	dezvinuirii	dezvinuirilor
Vocativ	dezvinuire	dezvinuirilor

1. (rar) dezvinovățire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online