dichisire

română

Etimologie

Din a (se) dichisi.

Pronunție

• AFI: /di.ki'si.re/

Substantiv

Declinarea substantivului dichisire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dichisire	dichisiri
Articulat	dichisirea	dichisirile
Genitiv-Dativ	dichisirii	dichisirilor
Vocativ	dichisire	dichisirilor

1. (pop. și fam.) acțiunea de (se) dichisi și rezultatul ei; dichiseală.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online