disociere

română

Etimologie

Din a disocia.

Pronunție

• AFI: /di.so.ʧiˈe.re/

Substantiv

Declinarea substantivului disociere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	disociere	disocieri
Articulat	disocierea	disocierile
Genitiv-Dativ	disocierii	disocierilor
Vocativ	disociere	disocierilor

1. acțiunea de a (se) disocia și rezultatul ei; disociație.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online