doftori

română

Etimologie

Din doftor.

Pronunție

• AFI: /dof.to'ri/

Verb

Conjugarea verbului doftori
Infinitiv	a doftori
Indicativ prezent pers. 1 sg.	doftoresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să doftorească
Participiu	doftorit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (pop.) a îngriji un bolnav (cu mijloace empirice); a doftorici.
2. (v.refl.) (despre bolnavi) a se trata; a se vindeca (în urma unui tratament).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online