duplica

română

Etimologie

Din franceză dupliquer.

Pronunție

• AFI: /du.pli'ka/

Verb

Conjugarea verbului duplica
Infinitiv	a duplica
Indicativ prezent pers. 1 sg.	duplichez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să duplicheze
Participiu	duplicat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (rar) a face un duplicat.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ducipal

Referințe

• DEX '98 via DEX online