dură

română

Etimologie

Confer a dura.

Pronunție

• AFI: /'du.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului dură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dură	dure
Articulat	dura	durele
Genitiv-Dativ	durei	durelor
Vocativ	dură	durelor

1. roată, rotiță (metalică masivă); (spec.) rotița scripetelui de la ițele războiului de țesut.

Cuvinte derivate

• duriță

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online