(svenska)

Etimologie

Din suedeză veche dygn, dyghn, døgn, døghn, care provine din limba nordică veche dœgn < proto-germanică *dōgin-, form alternativă pentru dōg- („zi”).

Înrudit cu daneză døgn, engleză veche dōgor, faroeză -døgur, islandeză dægur, neerlandeză doeg, doei, norvegiană (bokmål) døgn și norvegiană (nynorsk) døger, døgn.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
dygn
n. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ dygn dygnet dygn dygnen
Genitiv dygns dygnets dygns dygnens
  1. interval de timp de 24 de ore, o zi și o noapte
  2. (p.ext.) zi

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Referințe