Etimologie

Din ecruisaj (derivat regresiv). Confer franceză écrouir.

Pronunție

  • AFI: /e.kru.iˈsa/


Verb


Conjugarea verbului
ecruisa
Infinitiv a ecruisa
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
ecruisez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să ecruiseze
Participiu ecruisat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a modifica proprietățile unui metal sau unui aliaj în urma unui proces de deformare plastică la o temperatură inferioară celei la care începe recristalizarea.


Traduceri

Anagrame

Referințe