Etimologie

Din franceză écrouissage.

Pronunție

  • AFI: /e.kru.i'saʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
ecruisaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ecruisaj ecruisaje
Articulat ecruisajul ecruisajele
Genitiv-Dativ ecruisajului ecruisajelor
Vocativ ecruisajule ecruisajelor
  1. faptul de a ecruisa.
  2. defecțiune a unui metal sau a unui aliaj care constă în întărirea lor în urma deformării plastice la rece.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe