efectua

română

Etimologie

Din franceză effectuer < latină effectuare.

Pronunție

• AFI: /e.fek.tu'a/

Verb

Conjugarea verbului efectua
Infinitiv	a efectua
Indicativ prezent pers. 1 sg.	efectuez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să efectueze
Participiu	efectuat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a face, a realiza, a înfăptui; a îndeplini, a executa.

Cuvinte derivate

• efectuare
• efectuat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online