emerit
română
Etimologie
Din franceză émérite < latină emeritus.
Pronunție
- AFI: /e.me'rit/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului emerit | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | emerit | emeriți |
| Feminin | emerită | emerite |
| Neutru | emerit | emerite |
- (ieșit din uz) calificativ cuprins în titlul de onoare acordat unui artist, unui profesor, unui medic etc. care s-a distins în mod deosebit în activitatea sa.
- experimentat, versat, priceput.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online