emoționare
Etimologie
Din a emoționa.
Pronunție
- AFI: /e.mo.ʦi.oˈna.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului emoționare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | emoționare | emoționări |
| Articulat | emoționarea | emoționările |
| Genitiv-Dativ | emoționării | emoționărilor |
| Vocativ | emoționare | emoționărilor |
- acțiunea de a (se) emoționa și rezultatul ei; tulburare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online