(français)

Etimologie

Din franceză veche enseignier, care provine din latină medie insignāre, forma de prezent infinitiv activ pentru insignō („a arăta, a instrui”) < latină signō („a însemna”).

Înrudit cu catalană ensenyar, italiană insegnare, occitană ensenhar, portugheză ensinar, română însemna și spaniolă enseñar.

Pronunție


Verb

enseigner

  1. (v.tranz.) a preda, a învăța
    La nature nous enseigne que tous les excès sont pernicieux.
  2. (v.tranz.) (p.ext.) a instrui
    Enseigner la jeunesse.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Hipernime

Referințe