entourer

franceză

(français)

Etimologie

Compus din entour + sufixul -er.

Pronunție

• AFI: /ɑ̃.tu.ʁe/

Verb

1. a înconjura, a antura

s'entourer

1. a se antura, a se înconjura

Cuvinte derivate

• entourage