exceptare

română

Etimologie

Din a excepta.

Pronunție

• AFI: /eks.ʧep'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului exceptare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	exceptare	exceptări
Articulat	exceptarea	exceptările
Genitiv-Dativ	exceptării	exceptărilor
Vocativ	exceptare	exceptărilor

1. acțiunea de a excepta și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online