expectora

română

Etimologie

Din franceză expectorer < latină expectorare.

Pronunție

• AFI: /eks.pek.to'ra/

Verb

Conjugarea verbului expectora
Infinitiv	a expectora
Indicativ prezent pers. 1 sg.	expectorez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să expectoreze
Participiu	expectorat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a elimina prin tuse, a da afară pe gură mucozitățile, flegma care se formează pe căile respiratorii.

Cuvinte derivate

• expectorare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online