exultare
română
Etimologie
Din a exulta.
Pronunție
- AFI: /eg.zulˈta.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului exultare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | exultare | exultări |
| Articulat | exultarea | exultările |
| Genitiv-Dativ | exultării | exultărilor |
| Vocativ | exultare | exultărilor |
- acțiunea de a exulta și rezultatul ei; exultație.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online