fâlfâitură

română

Etimologie

Din a fâlfâi + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /fɨl.fɨ.i'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului fâlfâitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fâlfâitură	fâlfâituri
Articulat	fâlfâitura	fâlfâiturile
Genitiv-Dativ	fâlfâiturii	fâlfâiturilor
Vocativ	fâlfâitură	fâlfâiturilor

1. (rar) fâlfâire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online