fântâniță

română

Etimologie

Din fântână + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /fɨn.tɨ'ni.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fântâniță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fântâniță fântânițe
Articulat fântânița fântânițele
Genitiv-Dativ fântâniței fântânițelor
Vocativ fântâniță fântânițelor
  1. (rar) diminutiv al lui fântână; fântânea, fântânioară.


Traduceri

Referințe