fântână

română

Etimologie

Din latină fontana.

Pronunție

• AFI: /fɨn'tɨ.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului fântână
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fântână	fântâni
Articulat	fântâna	fântânile
Genitiv-Dativ	fântânii	fântânilor
Vocativ	fântână	fântânilor

1. construcție alcătuită dintr-o groapă cilindrică sau prismatică (cu pereții pietruiți) cu ghizduri împrejur, săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă și care servește la alimentarea curentă cu apă în mediul rural; puț.
2. construcție de zid, de piatră etc. care adăpostește o sursă de apă (venită prin conductă), servind la distribuirea apei sau ca element arhitectonic decorativ (în parcuri, pe străzi etc.).
3. (reg.) izvor.

Cuvinte derivate

• fântânar
• fântânea
• fântânel
• fântânioară
• fântâniță

Expresii

• A căra apă la fântână = a întreprinde o acțiune zadarnică, a depune o muncă inutilă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online