făptuitor

română

Etimologie

Din a făptui + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /fəp.tu.i'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului făptuitor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	făptuitor	făptuitori
Articulat	făptuitorul	făptuitorii
Genitiv-Dativ	făptuitorului	făptuitorilor
Vocativ	făptuitorule	făptuitorilor

1. făptaș.
2. (rar) persoană care făptuiește, realizează ceva.

Cuvinte derivate

• făptuitoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online