ferfenițire

română

Etimologie

Din a (se) ferfeniți.

Pronunție

• AFI: /fer.fe.ni'ʦi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ferfenițire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ferfenițire	ferfenițiri
Articulat	ferfenițirea	ferfenițirile
Genitiv-Dativ	ferfenițirii	ferfenițirilor
Vocativ	ferfenițire	ferfenițirilor

1. (pop. și fam.) acțiunea de a (se) ferfeniți și rezultatul ei; ferfenițit.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online