(català)

Etimologie

Din occitană veche filhastre < latină târzie fīliaster, fīliastrum, din fīlius („fiu”).

Pronunție

  • (occidental) AFI: /fiˈʎas.tɾe/
  • (oriental) AFI: /fiˈʎas.tɾə/


Substantiv

fillastre m., fillastres pl.

  1. fiu vitreg

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe