filonichie

română

Etimologie

Din neogreacă φιλονικία (filonikía).

Pronunție

• AFI: /fi.lo.niˈki.e/

Substantiv

Declinarea substantivului filonichie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	filonichie	filonichii
Articulat	filonichia	filonichiile
Genitiv-Dativ	filonichiei	filonichiilor
Vocativ	filonichie	filonichiilor

1. (înv.) discuție aprinsă; ceartă, dispută.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online