română

Etimologie

Din flăcău + sufixul -uș.

Pronunție

  • AFI: /flə.kə'uʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
flăcăuș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ flăcăuș flăcăuși
Articulat flăcăușul flăcăușii
Genitiv-Dativ flăcăușului flăcăușilor
Vocativ flăcăușule flăcăușilor
  1. (rar) flăcăiaș.


Traduceri

Anagrame

Referințe