română

Etimologie

Din neogreacă καφασι (kafási).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
cafas
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cafas cafasuri
Articulat cafasul cafasurile
Genitiv-Dativ cafasului cafasurilor
Vocativ cafasule cafasurilor
  1. (înv. și reg.) încăpere deschisă în catul de sus al unei case sau într-un turn, din care se poate privi nestingherit în afară; foișor.
  2. balcon unde cântă corul într-o biserică.
  3. balcon din care familia domnitorului asculta slujba religioasă.
  4. (înv.) grilaj de vergele de lemn care se întretaie ca o leasă.


Traduceri

Referințe