flamboaiant

română

Etimologie

Din franceză flamboyant.

Pronunție

• AFI: /flam.bo̯aˈjant/

Adjectiv

Declinarea adjectivului flamboaiant
	Singular	Plural
Masculin	flamboaiant	flamboaianți
Feminin	flamboaiantă	flamboaiante
Neutru	flamboaiant	flamboaiante

1. (despre stilul gotic) caracterizat prin complicarea, îmbogățirea și delicatețea decorului, ale cărui contururi sugerează forma flăcării.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online