frapa

română

Etimologie

Din franceză frapper.

Pronunție

• AFI: /fra'pa/

Verb

Conjugarea verbului frapa
Infinitiv	a frapa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	frapez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să frapeze
Participiu	frapat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a se impune atenției cuiva prin caracteristici izbitoare; a impresiona puternic, a bate la ochi.
2. (v.tranz.) a răci șampania sau alte băuturi alcoolice cu ajutorul gheții.

Cuvinte derivate

• frapat
• frapieră

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online