gâfâi

română

Etimologie

Formație onomatopeică.

Pronunție

• AFI: /gɨ.fɨˈi/

Verb

Conjugarea verbului gâfâi
Infinitiv	a gâfâi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	gâfâi
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să gâfâie
Participiu	gâfâit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) a respira des și greu (în urma unor eforturi, a unei boli etc.).
2. (v.intranz.) (fig.) (despre locomotive, mașini etc.) a produce un zgomot caracteristic, înfundat și greoi.

Cuvinte derivate

• gâfâială
• gâfâire
• gâfâit
• gâfâitor

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online