găbuire

română

Etimologie

Din a găbui.

Pronunție

• AFI: /gə.bu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului găbuire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	găbuire	găbuiri
Articulat	găbuirea	găbuirile
Genitiv-Dativ	găbuirii	găbuirilor
Vocativ	găbuire	găbuirilor

1. (pop.) acțiunea de a găbui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online