gentilom

română

Etimologie

Din franceză gentilhomme.

Pronunție

• AFI: /ʤen.ti'lom/

Substantiv

Declinarea substantivului gentilom
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	gentilom	gentilomi
Articulat	gentilomul	gentilomii
Genitiv-Dativ	gentilomului	gentilomilor
Vocativ	gentilomule	gentilomilor

1. (în societatea feudală apuseană) nobil, aristocrat.
2. (fig.) om cu comportări alese, ireproșabile.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online