română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /gif.tu'i/


Verb


Conjugarea verbului
(se) ghiftui
Infinitiv a (se) ghiftui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) ghiftuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) ghiftuiască
Participiu ghiftuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) (fam. și peior.) a da să mănânce sau a mânca extrem de mult, excesiv; a (se) îndopa, a (se) îmbuiba.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe