ghiftuire
română
Etimologie
Din a (se) ghiftui.
Pronunție
- AFI: /gif.tu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului ghiftuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ghiftuire | ghiftuiri |
| Articulat | ghiftuirea | ghiftuirile |
| Genitiv-Dativ | ghiftuirii | ghiftuirilor |
| Vocativ | ghiftuire | ghiftuirilor |
- (fam. și peior.) acțiunea de a (se) ghiftui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online