ghiftuire

română

Etimologie

Din a (se) ghiftui.

Pronunție

• AFI: /gif.tu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ghiftuire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ghiftuire	ghiftuiri
Articulat	ghiftuirea	ghiftuirile
Genitiv-Dativ	ghiftuirii	ghiftuirilor
Vocativ	ghiftuire	ghiftuirilor

1. (fam. și peior.) acțiunea de a (se) ghiftui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online