grimă
română
Etimologie
Din a (se) grima (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /'gri.mə/
Substantiv
| Declinarea substantivului grimă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | grimă | grime |
| Articulat | grima | grimele |
| Genitiv-Dativ | grimei | grimelor |
| Vocativ | grimă | grimelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online