hăinuță

română

Etimologie

Din haină + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /həj'nu.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului hăinuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hăinuță	hăinuțe
Articulat	hăinuța	hăinuțele
Genitiv-Dativ	hăinuței	hăinuțelor
Vocativ	hăinuță	hăinuțelor

1. diminutiv al lui haină; hăinișoară.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• înhățau

Referințe

• DEX '98 via DEX online