hărnici

română

Etimologie

Din harnic.

Pronunție

• AFI: /hər.ni'ʧi/

Verb

Conjugarea verbului hărnici
Infinitiv	a hărnici
Indicativ prezent pers. 1 sg.	hărnicesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să hărnicească
Participiu	hărnicit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) a se arăta harnic, a se face, a deveni harnic, sârguincios.
2. (v.tranz.) a stimula, a îndemna la lucru.
3. (v.intranz.) a lucra cu zel, a munci cu hărnicie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online