română

Etimologie

Formație onomatopeică.

Pronunție

  • AFI: /'har.hət/


Substantiv


Declinarea substantivului
harhăt
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ harhăt harhăte
Articulat harhătul harhătele
Genitiv-Dativ harhătului harhătelor
Vocativ harhătule harhătelor
  1. (reg.) hărmălaie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe