harmony
(English)
Etimologie
Din engleza medie armonye, care provine din franceza veche harmonie sau armonie < latină harmonia. Provine din greacă antică ἁρμονία (harmonía).
Pronunție
Substantiv
harmony, pl. harmonies
- armonie, acord, concordanță
- We can all live in perfect harmony.
- (muz.) armonie